Future Folk and the Magic of Regenerating Ancient Traditions through Contemporary Design

The initiator of the FUTURE FOLK project, the Association Alumnus Club pentru UNESCO, is an organization working with and for the benefit of young people. The organization,  established  in  the year 2000, has got representatives in ten countries  and  it  aims to  provide  young  people  with  as many  opportunities  as  possible  for  them  to  get  involved  in  projects  and  initiatives  within  the UNESCO scope in terms of education, science, culture,  and  communication. The  association  has long been distinguished by organizing two major  international  projects, YOUth and MUSEums  and Metamorphoses, both of which have reached their Xth edition this year.

Cultural education is fundamental to shape the young generation of European citizens, being the key for a long-lasting development of any society whose bottom line is communication, tolerance, and idea and value sharing. Museums - as research and reflection hubs and, at the same time, meeting and dialogue areas - also preserve material culture artefacts, while enabling the general public’s access to the intangible dimension of culture. The museum institution in Europe is urged to cope today, more than ever, with the challenges generated by both the impressive cultural diversity of youth, and by the multitude of alternative information and research offerings. Two key questions arise under these circumstances: how can museums attract young audiences and how can they preserve it in the long run? The YOUth and MUSEums project provides some answers to these questions.

The Metamorphoses project, run by Alumnus Club pentru UNESCO, is an international  project  that proposes on a yearly basis topics which are relevant to the European identity, designed to stimulate young people’s ideas, t alents  and  artistic  aspirations. At  each  edition, they  perform  unusual  art events and  works - such  as  exhibitions, films,  shows - capturing t he E uropean  spirit  in  multiple ways: from a cultural, multi-ethnic, scientific, and artistic standpoint.

Metamorphoses help strengthening the young people’s sense of belonging to a common European identity and promote cultural exchanges and collaboration, thus strengthening the idea of a “tangible” European identity, based on unity in diversity.

The project run by Alumnus Club pentru UNESCO in 2018, called FUTURE FOLK and jointly financed by the Administration of the National Cultural Fund, the Youth Centre of the City of Bucharest, and the Romanian National Commission for UNESCO, mainly aims at promoting and rejuvenating an essential item of the intangible cultural heritage of Romania – the traditional costume, both the one specific for most Romanian provinces, and the costume which is specific for the identity of the historical ethnic communities. FUTURE FOLK is also the name of an extremely original and avant-garde collection of contemporary fashion design created by Carmen Emanuela Popa, a visual artist who updates various motifs, symbols, and precious forms of our values and traditions heritage. The collection is not a mere resumption of lines, patterns and motifs, but it combines absolutely new, ultimately modern creations, in tune  with t he l atest  artistic  expressions of international fashion design.

The message of this ingenious cultural product and of the entire FUTURE FOLK project is that, by stopping for one moment to admire the perennial beauty transmitted from one generation to another, we can find ways of understanding and communicating with other people, irrespective of how different we may be. This is a message of great relevance, which advocates using refined artistic means for communication, dialogue, understanding, and collaboration in today’s world.

Following the core event, the launch of the collection in June through a performance exhibition at the Palace of Parliament, under the High Patronage of the Chamber of Deputies, the FUTURE FOLK exhibition will be travelled in several multi-ethnic centres in Romania as well as abroad.

We intend that this initiative may enable our country to be seen from a less known perspective, that of a multicultural space, in which twenty ethnic groups have been  living  along  the  Romanians for ages, while communicating, influencing each other, and  bringing  their j oint  contribution  to  the progress of the society.

Through our initiative, we want to help running the 2018 – the European Year of Cultural Heritage campaign in Romania, which takes place in all the Member States of the European Union. At the same time, we dedicate the entire event to the Centenary of the Great Union, wishing to emphasize that, alongside the Romanians, the national minorities have played a positive role in building the modern Romanian state over the last 100 years, by believing in the destiny of this country. Last, but not least, we want to contribute to enriching the profile of Bucharest Municipality, which has been included for several years in the Council of Europe’s Intercultural Cities Network.

Daniela Popescu, PhD, President of Alumnus Club pentru UNESCO

Rodica Precupeţu, Project manager

  

Future Folk - a Concrete Testimony of the Coexistence of Different Cultures and Civilizations in Romania

By good fortune, the year that celebrates the Centenary of the Great Union is also declared the European Year of Cultural Heritage, a good opportunity to take actions meant to help people better know, protect, and perpetuate the defining elements of the Romanian culture.

In this context, the intangible cultural heritage should take a special place among our concerns, whether we are public administration or civil society institutions – since its fragility of which is  inversely proportional to the intensity and frequency of actions meant to make it worthwhile.

Whether we are talking about folk customs and traditions that are no longer taken into account by the current generations, or about certain crafts which have become obsolete or exotic in the era of technology, all these things are part of our becoming a nation, and it is our duty to keep them unaltered for our successors to be able to have access to them as well.

The safest method of preserving the immaterial heritage, which is otherwise subject to perpetual evolution and transformation, is to "materialize" it from time to time. It is precisely the intention of the Alumnus Club for UNESCO Association and the Youth Center of Bucharest Municipality, along with the Romanian National Commission for UNESCO, the Romanian Cultural Institute and other prestigious partners, turned into the FUTURE FOLK program: a concrete testimony of the coexistence of different cultures and civilizations on the territory of Romania, through folk costumes.

Besides its documentary nature, this catalogue and the related events under the FUTURE FOLK project are aimed at developing the intercultural dialogue in Romania and at promoting our model of cohabitation and dialogue with the national minorities.

Gabriela Firea,

Mayor of Bucharest

 

 

FUTURE FOLK  - A CONSISTENT RENEWAL

All is old, but new in kind,  Mihai Eminescu tells us in some of the most beautiful and most frequently quoted lyrics written in Romanian, before warning us that  Past and future go together, The two faces of a coin. In the context of the Gloss these lyrics are extracted from, such words seem to urge us to get emotionally detached from the present and from the tribulations or the fervor of the day, the hour or the moment. But like any great artwork, neither these lines nor the Gloss as a whole require an absolute comprehension: the dualities they evoke also leave room for positive interpretation. As Wave-like things like waves shall pass, nothing steadfast relies on the air.

For everything we may build, we always start from something we already have got, such as soil, materials, some knowledge of building principles and parameters. This is precisely the spirit we find highlighted and reinforced by an initiative such as the FUTURE FOLK project proposed by Alumnus Club pentru UNESCO, as well as in works such as those gathered in the  fashion  design  collection created by the visual  artist  Carmen Emanuela Popa,  which  is  being  travelled  by  means  of  this event. The approach is exemplary by the ingenuity and by the grace it  deploys  to  avoid  two  symmetrical temptations/risks, whom certain things  are  a  prey to  more than  often: on  the  one  hand, a renewal with no genuine consistency, merely for the sake of novelty, and on the other hand, the vetust praise lacking vitality, of a heritage that deserves more. FUTURE FOLK  allows us to likely see – by balanced reference to what it has been, to what it is, and to what it will be – that horizon of permanence aspired to.

From this perspective, FUTURE FOLK is in full consensus with what the Centenary being celebrated this year in Romania means – a natural moment of summing-up, but also an opportunity to look forward to what we want to become.

The desiderata of this project totally converge with the stakes of the 2018 European Year of Cultural Heritage, all synthesized by the slogan Our heritage, where the past meets the future.

As we do not build up in the air, but on solid surfaces, we do not live, either as individuals or within national communities, separated on remote islands, in a splendid and inexpressible isolation. Awareness and the appreciation of this reality is another remarkable virtue of the works signed by Carmen Emanuela Popa, exhibited as a part of the FUTURE FOLK project. Identity includes our neighborhoods and our proximity. What we are is also related to the world in which we live, and to those who live among us. Living together, along with the cultural diversity it involves, is a resource and a chance. Minorities which coexist with the majority population and create values on the territory of Romania have contributed and keep contributing, by their existence itself, to the cultural wealth of this area. Carmen Emanuela Popa’s approach convincingly illustrates this reality using the means of fashion design.

Through FUTURE FOLK, Alumnus Club pentru UNESCO appears as an elective partner of the Romanian Cultural Institute, an institution committed to its mission, to intercultural cooperation, and to values of openness and plurality.                                                                                                                                               

 Liliana Țuroiu,

 The President of the Romanian Cultural Institute

  

FUTURE FOLK - a Project between Tradition and Innovation

We celebrate the Centenary of the Great Union in 2018, a national event that strengthens our sense of dignity in relation to everything Romania means and to everything it has given us as a treasure for all these 100 years. The rural universe with its Romanian folk songs called doina and its folk costumes, its unmistakable domestic landscapes, with its poets, writers, painters, and musicians, with all those who have embellished the history and the urban universe as we know it today, as establishing new flight corridors through creative and enthusiastic young people, full of ideals and eager to exchange the clothes of this country with some new ones. All these things mean culture and tradition, talent and uninterrupted struggle for the beauty and the rightfulness of the Romanian spirit.

The Romanian National Commission for UNESCO, the institution displaying and managing the world intangible heritage, is present in the context of this priceless asset through its commitment to both ancient and contemporary cultural values, while sharing diversity  and  intercultural  dialogue with society.

We welcome the FUTURE FOLK project, a nationally resonant project, addressing such a generous topic – that of bringing different identities and cultures together in one artistic formula, that of gathering and giving an example through time contrasts of style and materiality, yet while preserving the original spirit, a vast aesthetic area of the traditional Romanian folk costume and of  the  specific folk costume of the national minorities in our country.

Alumnus Club pentru UNESCO has gotten us used to high-profile projects, this year intending to tackle an inciting topic of highlighting new artistic valences of the folk costume using the means of contemporary conceptualism.

Designer and visual artist Carmen Emanuela Popa, recently involved  in  another  UNESCO  project called the UNESCO Academy of Young Women – Fighting xenophobia, extremism and  aggression, innovates and transfigures the traditional costume through an exceptional approach in the context of contemporary art, bringing in the spotlight a world of nostalgia for the past in a visually powerful but extremely delicate form of display, a symbiosis between the ancient spiritual man and the existential problems of the nowadays world.

Explaining these values borne by traditional symbolism, signs of interethnic harmony from  the  past until  today,  everything  against  the  tumultuous   background  of  the  contemporary  world,  places FUTURE FOLK in a superlative manner in the landscape of 2018  -  the  European Year  of  Cultural Heritage, whose slogan anticipates so eloquently the avant-garde  desideratum  of t he  project: Our Patrimony, there where the past meets the future.

The Romanian National Commission for UNESCO is an official partner of the FUTURE FOLK project, and through its media involvement and sharing of contemporary cultural values, it aims to travel to UNESCO's international environment its urge to non-violence and dialogue, conveyed on a delicate ground, among transparent and diaphanous  substantiveness,  as  a  sign  of a  particular sensitiveness that characterizes the human soul.                             

 Ani Matei,

 Secretary GeneralThe Romanian National Commission for UNESCO 

 

 CARMEN EMANUELA POPA  and the Futuristic Metaphor

The creator’s ability to recover past elements, some of them very ordinary, and to give them a futuristic look is always surprising. I noticed her on the occasion of an exhibition entitled Clay, canvas, colour in 2011, when she, along with Professor Daniela Frumuşeanu of the National University of Arts in Bucharest and her faculty colleagues exhibited their works at the National History Muse-um. Without knowing her personally, we talked during the varnishing about the creations she exhibited, which, although inspired by the elements of the Neolithic civilization, had an extremely avant-garde look and were based on a particularly secure and pure design  of the shape. Works such as: Fashion instalation / Modern culture, Neolithic Today,  Neolithic composition / Interior design described the artist’s intention by their title itself – to bring the Neolithic forms into the contemporary times by an approach step away from mere taking over, namely a reinvention that would make it attrac-tive to the contemporary spirit. Starting from this exhibition, she has accompa-nied her works with thematic dances created together with choreographers, aiming at presenting per creations in a certain dynamics and at emphasizing a manifesto. Since she is a brain artist, each of her subsequent personal exhibi-tions was based on an artistic manifesto and not only, an assertion of human-istic values. At all these exhibitions, one can easily notice that, from the chro-matic point of view, she would rather value one or two colours. If that colour is merely white, it is highlighted by bold combinations of forms of various inspira-tions (the tunic or the army-style kepi associated with the shorts or a tutu) and various materials (from tulle to heavy materials). In other creations from the past exhibitions, she combined two colours, khaki and white (the Contemporary Unknown Soldier’s exhibition), white and black, red and white.

The collaboration with the Romanian National Commission for UNESCO started last year, with the 56 Route exhibition, whose motto was The Fight Against Xenophobia, Extremism and Aggression, which could not be but in agreement with the taste of such a cerebral artist, but who makes extra-

efforts to tone up emotion and assume the contemplation of "absolute beauty", while beau-ty that can also be defined as a poem of a pacifist essence of the world (ex-cerpt from the artist’s argument written on the black and red poster) . Last year, on the occa-sion of the series of events called UNESCO’S ACADEMY OF YOUNG WOMEN, she also co-authored an exhibition entitled Much Red, in which red was not always used in large amounts, despite the title, but white was often the domi-nating colour, while red was intended to be a strong graphic accent strategical-ly placed.

An excellent designer, Carmen Emanuela Popa makes sketches for her crea-tions, in which female silhouettes are generally seen from the bottom upwards to give them monumentality, as if one already saw them on a podium. Some of these sketches, neatly framed in an original manner, were featured in several of her exhibitions. This part of the exhibition is so well done that it could be a stand-alone exhibition. Photography is another means of expression she uses to highlight her creations, in which models are valued by refined and carefully designed scenography. She also uses art short films in which feminine silhou-ettes wearing her creations walk into a usually uncomfortable universe. She only collaborates with professional   artists   animated   by   the   same avant-garde spirit, such as Gloria Barbu, a ballerina at the  National  Opera   House   in   Bucharest, Georgiana Dobre, Ana Costea, Iulian Bucur and others.

As years ago she explored the Neolithic Age, in the current exhibition called FUTURE FOLK she gets inspired by the traditional garments of different ethnic groups. The artist Carmen Emanuela Popa brings folklore into the contempo-rary world by stylistically impressionist traces, which are expressionist through their picturesque and plastic dimensions. The way avant-garde blended with refinement in her collection, with subtle but significant ethnographic refer-ences, demonstrates how she chose to represent the identity of an ethnic group in a minimalist manner, while emphasizing symbolism. At the first glance, nothing makes one think of any Ukrainian or Roma source or example. One only recognises the elements when the artist explicitly writes explanations on the margins of her creation, but even so, the impression re-mains that of a vanguard design.

And this time, she avoids chromatic exuberance, preferring to use only white and grey in the interpretation of the Roma costume, and from the extremely blossomed vestments of the women of this ethnicity, the designer only uses large roses painted with matte white on a transparent white material. For the Macedonian-inspired costume she uses red and white, and just some amount of  golden, to recall the rich pieces of jewellery that Macedonian women used to wear.

Some clothing ensembles combine elements of several ethnic groups – such as the Albanian, the Serbian, and the Romanian - Transylvanian – ones, as it has happened over the centuries with folk costume and not only, since the ethnic groups have often borrowed from one another various elements of all the gen-res of folk art. Only two colours are used for the Saxon-inspired creation: white and a light shade derived from magenta. The white quilted silk waistcoat re-minds of the white leather coated jacket of the Saxon costume, and the multi-coloured floral embroidery decorating it is replaced by an embossed print (the embroidery was also embossed). As in other creations, writing is being used, this time in Gothic-inspired letters. The general impression is that of suaveness and romance, like in the case of the Polish-inspired wide and long, pale pink skirts, which are paradoxically decorated with black motifs embroidered on the men’s pants.

Another type of combination is that of two pieces of clothing, for example the vest and the Romanian peasant homespun skirt (catrinţa), which become a single iron-grey-coloured piece worn over a long white shirt to create a statue-like impression. Particularly free is the interpretation of the Moldovan feminine folk costume, while only preserving the red and the white in its rich chromatics. The skirt only preserves from the peasant’s apron-skirt the overlapping clo-sure, whereas the crosses embroidered on the blouse are oversized. The red, whose valences are so skilfully used by Carmen Emanuela Popa, is of course used in several creations, especially that it has got a presence full of vi-tality in the Romanian folk costume.

The skirt as red as a multi-layered pelargonium, as the artist herself charac-terizes it, is also spectacular. Carmen Emanuela Popa proves equal mastery in the use of red as a dominant colour, as in its minimal use as a mere accent.

Numbers join the writing in the graphic treatment of creations, but they are generally arbitrary, an allusion to the serialization of the human being in con-temporary times, which is often reduced to a simple number. Thus a metallic grey and black outfit bears such a four-digit number printed in red, like a modern stigma.

Beyond the free and distant inspiration from the art of the folk costume of dif-ferent ethnic groups, perceived by the artist as an experimental but enriching challenge, she always includes such hints of her deepest creeds: freedom versus serialization, union, singing, poetry, non-violence, innocence, and above all, as it reads on one of her creations: Metaphor is our food.

  Mihaela Varga,

  Art critic

 

FUTURE FOLK - A TRANSFIGURATION OF THE FOLK COSTUME

FUTURE FOLK is a visual plea for the cultural evolution of the contemporary society, with strict references to folk symbolism, which has been revealed over time in the vocational aesthetics of the folk costumes.

Self-expression in the art of folk costumes is and will remain the only imprint that the ancient times’ man definitely places on an indestructible page of history.  It  will  remain  as  a  value  mark  of  the human being, while thoroughly marking the past, and also the introspection  remains  of  the future, overflowing the sincerity of a point of view related to the surrounding world.

FUTURE FOLK is, at the same time, an interpretation of the outstanding elements as particular features of a traditional clothing item belonging to a certain ethnicity, as well as  an  interpretation of the stylistic accents absorbed by the contemporary society as it advances in the  era  of  technology. The technique used in ancient times for decorating garments using manual  sewing a  cquires   new forms of expression, by replacing it with contemporary techniques of painting, printing and dyeing, with solvents and textile dyes.

The augmented value of using these techniques consists in the embossing effect (salience of the stylized motif), thus conferring an original dominance on the newly created object, which appears in the public eye by surprise and visual contemplative effect.

In addition to a rigorous geometry, as well as the abundant use of dyes, the free paint finds beneficial grounds on surfaces of rich, velvety cotton or natural-looking felt. Lace, which used to be manually crocheted or embroidered, now acquires a new look, by suggesting decorative motifs in a graphic, manual print, with special templates or by painting the intended surface.

Random numbers or texts that govern today's existential problems of humankind are found as temporal antithetic messages, those in the narrative context of ancient costumes. Explicit and particular shapes, representative colors of a traditional clothing object, are thus extracted and recomposed in a juxtaposition or  minimal  manner,  an i nterpretative  allusion  to  the  trends  emerged  during  the second half of the 20th century in the conceptual fashion phenomenon.

High - tech, industrial-looking, silver, ecologic leather, reflective tape, etc. materials refer to the excessive technology era, to some form of human regimentation and exploitation in factories or multinational companies, indicating that such equipment can be categorized as a recent folk costume.

The folk costume of the past reveals a freedom that today's man cannot afford anymore. Direct communication with nature, with the flowers of the field and the wheat spike, with the waters of the rivers or the troops, which depicted divinity to the people of those times, in an archaic form, has lost its consistency, and the lack of meeting all these primordial marks makes it that today, the man and the poet of these times undertakes spirituality under other forms of expression.

Modern people interact socially, culturally, and  artistically. The  mix  of  symbolic  elements  encountered in the newly created costume refers to the male / female congruence, another characteristic feature of free interpretation, which marks a stylistic  alignment, consistent with  the  fashion-related actions of the people of our days. Women have thus set tradition apart, since they wear trousers, a piece of clothing especially designed for men a few centuries ago.

An extensive palette of style, from the sports, glamor, luxury, and future fields, is revealed with the help of contemporary cutting lines, but also of that of the materials used, such as taffeta, organza, natural silk or generous amounts of tulle. The folk  costume  is  therefore s ubject to  transfiguration, acquiring the valences of an idealized object, supported by a rigorous literature of images, as well as by spontaneous references to the existential philosophy.

The atmosphere film, a conclusive mood of the project, places the contemporary character in an aerodynamic architectural space, so the elements of graceful states in which the human being jubilates on a daily basis, but also nostalgic reminders of some traditional dance aspects, lead the whole visual essay to some duality of the image with the terrestrial perimeter.

While the man of history walks towards us on a path enlightened by the light of the seasons, carrying with himself the infinite love for both the divine and the human nature, the modern man must perpetuate these values, even supported by different forms nowadays. The two prototypes of individuals have to meet under one single goal, that of Peace. In fact, this is the message of the FUTURE FOLK project, which makes references to the use of such slogans as against violence, against war, the

individual as a number in areas where once people used to place flowers, angels, and  birds on  their embroidered blouses... 

Art has always changed people’s spirit and  life. It  has  been  and  shall  be a  worthy  messenger  to stand up for a better world, yet not always in terms of mere statements.  

 Carmen Emanuela Popa,

 Designer  / Visual artist

  

The Official Book of the FUTURE FOLK project also includes a comprehensive comparative ethnological study signed by Dr. Georgiana Onoiu, Head of the Cultural Heritage Section, Dimitrie Gusti Village National Museum, Bucharest.

Future Folk photos and original designs signed by the designer are also featured in pictures of the Book.

 

Future Folk Philosophy:

https://www.youtube.com/watch?v=I7XPpzvtENo

 

 

Future Folk și magia reînnoirii tradiţiilor străvechi prin design contemporan

Iniţiatorul proiectului FUTURE FOLK, Asociaţia Alumnus Club pentru UNESCO, este o organizaţie cu şi pentru tineri. Înfiinţată în anul 2000, organizaţia are reprezentanți în zece țări, propunându-şi să pună la dispoziția tinerilor cât mai multe posibilități de implicare în proiecte și inițiative din aria UNESCO, incluse în sfera educației, științei, culturii și comunicării. Asociaţia s-a remarcat de-a lungul timpului prin organizarea a două proiecte mari internaţionale, Tineretul şi muzeele / YOUth and MUSEums şi Metamorfoze / Metamorphoses, ambele ajunse în acest an la ediţia a X-a. 

Educaţia culturală joacă un rol fundamental în formarea tinerei generaţii europene, reprezentând cheia dezvoltării pe baze durabile a unei societăţi a comunicării, a schimbului de idei şi valori, atoleranţei. Muzeul - nucleu de cercetare şi reflecţie şi, deopotrivă, spaţiu de întâlnire şi dialog păstrează vestigii de cultură materială, mijlocind totodată accesul publicului la dimensiunea non-materială a culturii. Instituţia muzeală europeană este chemată să răspundă astăzi, mai mult ca oricând, provocărilor generate atât de impresionanta diversitate culturală a tineretului, cât şi demultitudinea ofertelor alternative de informare şi cercetare. In acest context se ridică două întrebari-cheie: cum poate atrage muzeul publicul  tânăr şi cum îl poate menţine pe termen lung?

Tineretul şi muzeele/e / YOUth and MUSEums propune câteva răspunsuri la aceste întrebări.

Proiectul Metamorfoze / Metamorphoses, desfăşurat de Clubul Alumnus pentru UNESCO, este un proiect internaţional care propune anual teme relevante pentru identitatea europeană, destinate să stimuleze ideile, talentele și aspiraţiile artistice ale tinerilor. La fiecare ediţie,  ei realizează evenimente şi lucrări artistice inedite -  expoziţii, filme,  spectacole – ce surprind spiritul european sub multiple aspecte: cultural, multietnic, știinţific și artistic.

Metamorfozele contribuie la întărirea sentimentului apartenenţei tinerilor la o identitate europeană comună şi promovează schimburile culturale şi colaborarea, consolidând astfel ideea unei identităţi europene „tangibile“, bazată pe unitatea în diversitate.  Proiectul desfăşurat de Alumnus Club pentru UNESCO în anul 2018, FUTURE FOLK, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO,  se axează pe promovarea şi revitalizarea unei piese esenţiale a patrimoniului cultural imaterial al României - costumul tradiţional, atât cel specific majorităţii româneşti, cât şi costumul reprezentativ pentru identitatea comunităţilor etnice istorice. FUTURE FOLK este şi numele colecției extrem de originale şi avangardiste de design vestimentar contemporan, creată de Carmen Emanuela Popa, artist vizual care  aduce în contemporaneitate motive, simboluri, forme  preţioase din zestrea noastră de valori şi tradiţii. Colecţia nu este o simplă reluare de linii,  modele şi motive, ci reuneşte creaţii absolut noi, extrem de moderne, în ton cu cele mai noi expresii artistice ale designului vestimentar internaţional. Mesajul acestui produs cultural inedit şi al întregului proiect FUTURE FOLK este acela că, oprindu-ne o clipă în faţa frumuseţii perene, transmise din generaţie în generaţie, putem găsi căi de comunicare, înţelegere şi dialog cu ceilaţi oameni, oricât de diferiţi am fi. Este un mesaj de mare actualitate, care pledează prin mijloace artistice rafinate pentru comunicare, dialog, înţelegere şi colaborare în lumea de astăzi. După evenimentul central, lansarea colecţiei în luna iunie printr-o prezentare - performance la Palatul Parlamentului, sub Înaltul patronaj al Camerei Deputaţilor, expoziţia FUTURE FOLK va fi itinerată în mai multe centre multietnice din România, și sperăm si în afara ţării. Ne propunem ca prin această iniţiativă  ţara noastră să fie văzută dintr-o perspectivă mai puţin cunoscută,  aceea a unui spaţiu multicultural, în care douăzeci de grupuri etnice istorice coexistă cu românii de veacuri, comunică, se influenţează reciproc, contribuie împreună la progresul societăţii. 

Prin iniţiativa noastră dorim să contribuim la derularea în România a campaniei 2018 - Anul european al patrimoniului cultural, care se defăşoară în toate statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, dedicăm întreaga manifestare Centenarului Unirii, dorind să subliniem că, alături de români, minorităţile naţionale au avut un rol pozitiv în construirea statului modern român pe parcursul ultimilor 100 de ani, crezând în destinul acestei ţări. Nu în ultimul rând, dorim să contribuim la îmbogăţirea profilului municipiului Bucureşti, inclus de câţiva ani în reţeaua Oraşe interculturale europene a Consiliului Europei. 

 Dr. Daniela Popescu, preşedinte al Alumnus Club pentru UNESCO

 Rodica Precupeţu, manager de proiecte

 

FUTURE FOLK - o mărturie palpabilă a coexistenței diverselor culturi și civilizații pe teritoriul României

Printr-o fericită coincidență, anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri este declarat și Anul european al patrimoniului cultural, un bun prilej pentru acțiuni menite să contribuie la cunoașterea, protejarea și perpetuarea elementelor definitorii pentru cultura românească. În acest context, un loc aparte ar trebui să ocupe în preocupările noastre, fie că vorbim de instituții ale administrației publice sau ale societății civile, patrimoniul cultural imaterial, a cărui fragilitate este invers proporțională cu intensitatea și frecvența acțiunilor menite să-l pună în valoare. Fie că vorbim de datini și obiceiuri populare care nu mai sunt luate în considerare de generațiile actuale, sau de meșteșuguri devenite caduce sau exotice în era tehnologiei, toate aceste lucruri sunt repere ale devenirii noastre ca națiune și datoria noastră este să le păstrăm nealterate, pentru ca și cei ce ne vor urma să aibă acces la ele.

Cea mai sigură metodă de prezervare a patrimoniului imaterial, aflat altminteri într-o perpetuă evoluție și transformare, este ca din când în când să fie „materializat”. Este exact ceea ce propun Asociaţia Alumnus Club UNESCO şi Centrul pentru Tineret al Municipiului București, alături de Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Institutul Cultural Român şi alţi prestigioşi parteneri, prin programul FUTURE FOLK: o mărturie palpabilă a coexistenței diverselor culturi și civilizații pe teritoriul României, prin intermediul costumului popular. Dincolo de caracterul documentar, acest catalog și manifestările conexe din cadrul evenimentului  FUTURE FOLK au ca scop dezvoltarea dialogului intercultural în România și promovarea modelului nostru de conviețuire și dialog cu minoritățile naționale.

Gabriela Firea,

Primar General al Municipiului București 

 

 

FUTURE FOLK- O ÎNNOIRE PLINĂ DE SUBSTANȚĂ

Toate-s vechi și nouă toate, ne spune Mihai Eminescu într-unul dintre cele mai frumoase și mai citate versuri din limba română, înainte de a ne preveni că Viitorul și trecutul / Sunt a filei două fețe. În contextul Glossei din care fac parte, sunt cuvinte care par să ne îndemne la o detașare emoțională față de prezent, față de tribulațiile sau fervorile zilei, orei sau clipei. Dar, ca orice operă de artă mare, nici aceste stihuri, nici Glossa în ansamblul ei nu impun o deslușire fără rest: dualitățile pe care le evocă lasă loc și pentru o interpretare în cheie pozitivă. După cum ce e val, ca valul trece, nimic statornic nu se sprijină pe aer. Pentru orice ridicăm, pornim întotdeauna de la ceva ce deja avem: un sol, materiale, o cunoaștere a principiilor și parametrilor construcției. Este spiritul pe care-l regăsim evidențiat și întărit de o inițiativă precum proiectul FUTURE FOLK propus de Alumnus Club pentru UNESCO, și în lucrări de felul celor din colecția de design vestimentar creată de artistul vizual Carmen Emanuela Popa, pe care manifestarea o itinerează. Demersul este

exemplar prin ingeniozitatea și grația cu care evită două tentații / riscuri simetrice, cărora li se cade nu de puține ori pradă: pe de o parte o înnoire fără substanță reală, de dragul noutății, pe de alta glorificarea vetustă, lipsită de vitalitate, a unei moșteniri care merită mai mult. FUTURE FOLK lasă să se întrevadă, prin raportarea echilibrată la ce a fost, ce este și ce va fi, acel năzuit orizont al permanenței. Din această perspectivă, FUTURE FOLK este în deplină consonanță cu ceea ce înseamnă Centenarul sărbătorit în acest an de România – un firesc moment de bilanț, dar și un prilej de a privi înainte, spre ceea ce ne dorim să devenim. Dezideratele proiectului converg întru totul și cu mizele Anului european al patrimoniului cultural 2018, sintetizate de sloganul Patrimoniul nostru, acolo unde trecutul întâlnește viitorul.

Așa cum nu construim în aer, ci pe suprafețele solide, nu trăim, nici ca indivizi, nici la nivelul comunităților naționale, separați pe insule izolate, într-o splendidă și inexpugnabilă izolare. De conștientizarea și valorizarea acestei realități ține o altă virtute remarcabilă a creațiilor semnate de Carmen Emanuela Popa, expuse în cadrul proiectului FUTURE FOLK.

Identitatea ne include vecinătățile și proximitățile. Ceea ce suntem ține și de lumea în mijlocul căreia viețuim, și de cei care trăiesc în mijlocul nostru. Conlocuirea, cu diversitatea culturală pe care o prilejuiește, reprezintă o resursă și o șansă. Minoritățile care coexistă cu majoritatea și creează valori pe teritoriul României au contribuit și contribuie pe mai departe, prin însăși prezența lor, la bogăția culturală a acestui spațiu. Prin mijloacele designului vestimentar, demersul artistei Carmen Emanuela Popa ilustrează  convingător această realitate. Prin FUTURE FOLK, Alumnus Club pentru UNESCO se înfățișează ca un partener de elecție al Institutului Cultural Român, instituție dedicată, prin misiunea sa, cooperării interculturale și valorilor deschiderii și pluralității.

Liliana Țuroiu

Președintele Institutului Cultural Român

 

 

FUTURE FOLK

Între tradiție și inovaţie

Sărbătorim în 2018 anul Centenar al Marii Uniri, eveniment național care ne întărește sentimentul de demnitate în raport cu tot ceea ce înseamnă România și cu tot ce ne-a dăruit ea ca tezaur în toți acești 100 de ani. Lumea satului cu doinele și costumele populare, peisajele mioritice inconfundabile, poeții, scriitorii, pictorii și muzicienii, toți aceia care au înfrumusețat istoria și lumea urbană de astăzi, în plină ascensiune, care trasează noi linii de zbor prin tinerii creativi și entuziaști, bogați în idealuri și dornici de a schimba, cu unele noi, hainele acestei țări. Toate aceste lucruri înseamnă cultură și tradiție, talent și luptă neîntreruptă pentru frumos și pentru dreptatea spiritului românesc.

Comisia Naţională a României pentru UNESCO, motor de derulare a patrimoniului imaterial mondial, este prezentă în contextul acestui bun inestimabil, prin apartenența sa la valorile culturale străvechi și contemporane, împărtășind societății diversitatea și dialogul intercultural.

Salutăm proiectul Future Folk, un proiect cu rezonanță națională, prin abordarea unei tematici atât de generoase, aceea de a aduce împreună identități și culturi diferite, într-o singură formulă artistică, de a uni și exemplifica prin contraste temporale de stil și materialitate, dar cu păstrarea spiritului original, o vastă arie estetică, cea a costumului popular tradițional românesc și al minorităților naţionale din țara noastră. Alumnus Club pentru UNESCO ne-a obişnuit  cu proiecte de înaltă ţinută, anul acesta propunându-şi o tematică incitatantă de evidențiere a unor noi valențe artistice ale portului popular cu mijloacele conceptualismului actual.

Designerul și artistul vizual Carmen Emanuela Popa, prezent de curând şi într-un alt proiect UNESCO, Academia UNESCO a tinerelor femei – Lupta împotriva xenofobiei, extremismului şi agresiunilor, inovează și transfigurează costumul tradițional printr-o abordare de excepție în contextul artei contemporane, aducând în prim plan o lume a nostalgiei trecutului într-un veșmânt puternic vizual dar extrem de delicat, o simbioză între omul spiritual din vechime și problematicile existențiale ale lumii de astăzi. Enunțarea acestor valori încărcate de simbolistica tradițională, semne de conviețuire armonică interetnică din trecut până astazi, totul pe fondul tumultuos al lumii contemporane, plasează FUTURE FOLK, într-o manieră superlativă, în peisajul Anului european al patrimoniului cultural 2018, al cărui slogan anticipează atât de elocvent dezideratul avangardist al proiectului: Patrimoniul nostru, acolo unde trecutul întâlnește viitorul . Comisia Naţională a României pentru UNESCO este partener oficial al proiectului FUTURE FOLK, iar prin implicarea sa mediatică și de împărtășire a valorilor culturale contemporane, dorește să itinereze în mediile internaționale UNESCO apelul său la non-violență, la dialog, desfăşurat pe un tărâm delicat, printre materialități transparente și diafane, semn al unei sensibilități aparte ce caracterizează sufletul uman.

  Ani Matei,

  Secretar Genera al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

 

 

 

CARMEN EMANUELA POPA şi metafora futuristă

Capacitatea creatoarei de a recupera elemente din trecut, unele foarte banale, şi de a le conferi un aspect futurist este mereu surprinzătoare. Am remarcat-o cu prilejul unei expoziţii  Lutul, pânza, culoarea din 2011, când alături de profesoara ei Daniela Frumuşeanu de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi de colegii ei de facultate, a expus la Muzeul Naţional de Istorie. Fără să o cunosc personal, am vorbit la vernisaj despre creaţiile expuse de ea, care deşi erau inspirate din elementele civilizaţiei neolitice, aveau un aer extrem de avangardist şi erau bazate pe o concepţie a formei deosebit de sigură şi pură. Lucrări ca: Fashion instalation /  Today culture,  Neolithic today, Neolithic composition / Interior design descriau,  prin chiar titlul lor, ceea ce artista îşi propunea - aducerea formelor neolitice în plină contemporaneitate printr-un demers departe de simpla preluare, o reinventare care să-l facă atractiv spiritului contemporan. Încă de la această expoziţie, ea a însoţit creaţiile ei cu dansuri tematice concepute împreună cu artiste coregrafe, având menirea de a prezenta într-o anumită dinamică lucrările realizate de ea şi de a sublinia un manifest. Fiind o artistă cerebrală, fiecare dintre expoziţiile personale care au urmat au la bază un manifest artistic şi nu numai, o afirmare a unor valori umaniste. La toate aceste expoziţii se poate lesne observa faptul că, din punct de vedere cromatic, ea preferă să pună în valoare câte o culoare sau două. Dacă acea culoare este doar albul, el este pus în valoare prin îndrăzneţe combinaţii de forme de diferite inspiraţii (tunica sau chipiul de inspiraţie militară cu şortul sau tutu-ul) şi de materiale tot atât de diverse (de la tul până la materiale grele). În alte creaţii din expoziţiile trecute a combinat şi câte două culori, kaki cu alb (expoziţia Soldatul Necunoscut Contemporan), alb cu negru, roşu cu alb.

De anul trecut a început colaborarea cu Comisia Naţională a României  pentru UNESCO, imaginând expoziţia 56 Route cu motto-ul The Fight Against Xenophobia, Extremism and Aggression, ceea ce nu putea decât să-i convină unei artiste atât de cerebrale, dar care face extra-eforturi pentru a tonifica emoţia şi pentru a-şi asuma contemplarea «frumuseţii absolute», frumuseţe care poate fi definită şi ca poem al unei esenţe pacifiste a lumii (din argumentul artistei trecut pe afişul în negru şi roşu). Tot anul trecut a mai realizat în aceeaşi colaborare, în seria de evenimente intitulată UNESCO’S ACADEMY OF YOUNG WOMEN, şi o expoziţie intitulată Much Red, unde în ciuda titlului, culoarea roşie nu era folosită întotdeauna în mare cantitate, ci de multe ori domina albul, roşul având menirea de puternic accent grafic iscusit amplasat. Excelentă desenatoare, Carmen Emanuela Popa face schiţe pentru creaţiile ei, în care siluetele feminine sunt în general văzute de jos în sus pentru a le conferi monumentalitate, ca şi cum le-am vedea deja pe un podium. Câteva dintre aceste schiţe, încadrate îngrijit şi original, le-a prezentat în diversele sale expoziţii. Partea aceasta de expoziţie este atât de bine realizată încât ar putea fi o expoziţie de sine stătătoare. Un alt mijloc de expresie prin care îşi pune în evidenţă creaţiile este fotografia, în care modelele sunt puse în valoare printr-o scenografie atent şi rafinat concepută. De asemenea, foloseşte câte un film scurt-metraj de artă, în care siluete feminine, purtând creaţiile ei, evoluează într-un univers de obicei neliniştitor. Nu colaborează decât cu artişti profesionişti animaţi de acelaşi spirit avangardist, cum ar fi Gloria Barbu, balerină la Opera Naţională din Bucureşti, Georgiana Dobre, Ana Costea, Iulian Bucur ş. a.

Aşa cum cu ani în urmă a explorat neoliticul, în actuala expoziţie FUTURE FOLK se inspiră din veşmintele tradiţionale ale diferitelor etnii. Artista Carmen Emanuela Popa aduce folclorul în contemporan prin tușe impresioniste stilistic, dar expresioniste prin pictural și plasticitate.

Cum s-au împletit avangardismul cu rafinamentul în colecția ei, cu subtile dar și marcante trimiteri etnografice, o demonstrează modul în care a ales să reprezinte identitatea unei etnii, într-o manieră minimalistă, punând accent pe simbolistică. La prima vedere, nimic nu te duce cu gândul la vreo sursă ucraineană sau rromă, de pildă. Doar când artista notează explicaţii pe marginea creaţiei recunoşti elementele, dar şi aşa, impresia rămâne de design de avangardă.

Şi de astă dată se fereşte de exuberanţa cromatică, preferând ca în interpretarea veşmântului rrom să folosească doar albul şi griul, iar din veşmintele extrem de înflorate ale femeilor acestei etnii reţine doar nişte trandafiri mari pictaţi cu alb mat pe un material alb transparent. Pentru costumul de inspiraţie macedoneană se foloseşte de roşu şi alb, şi doar puţin auriu, pentru a aminti de bogatele bijuterii pe care le purtau macedonencele. Unele ansambluri vestimentare combină elemente ale mai multor etnii – de pildă albanez, sârb, dar şi românesc - transilvănean – cum de altfel s-a şi întâmplat de-a lungul secolelor cu costumul popular şi nu numai, etniile împrumutând adesea una de la alta diverse elemente în toate genurile artei populare. Doar două culori sunt folosite şi pentru creaţia de inspiraţie săsească: alb şi o nuanţă deschisă derivată din magenta. Vesta albă din mătase matlasată aminteşte de cojocelul „înfundat“ din piele albă al costumului săsesc, iar broderia florală multicoloră cu care acesta era decorat este înlocuită cu o imprimare în relief (un relief îl constituia şi broderia) tot albă. Ca şi în alte creaţii, şi aici este folosit scrisul, de această dată cu litere de inspiraţie gotică. Impresia generală este de suavitate şi romantism, ca la fusta de inspiraţie poloneză, amplă, lungă, într-un roz pal, pe care sunt trasate cu negru, într-un mod paradoxal, motive decorative brodate pe pantalonul bărbătesc. Alt tip de combinaţie este cea din două piese vestimentare, de pildă vesta cu catrinţa, ce devin o singură piesă gri-fer, care purtată peste o cămaşă albă lungă, creează o impresie de statuar.

Deosebit de liberă este interpretarea costumului popular feminin din Moldova, păstrând doar roşul şi albul din cromatica lui bogată. Fusta reţine din fotă doar modul de închidere prin suprapunere, iar pe bluză, cruciuliţele din broderii sunt supradimensionate.

Roşul în folosirea căruia Carmen Emanuela Popa demonstrează o mare abilitate în a-i folosi valenţele, este folosit bineînţeles în mai mulcreaţii, mai ales că  în costumul popular românesc el are o prezenţă plină de vitalitate. Spectaculoasă este fusta roşie ca o „muşcată bătută“, cum o caracterizează însăşi artista. Şi în folosirea roşului ca dominantă cromatică, şi în folosirea lui minimală ca un simplu accent, Carmen Emanuela Popa dovedeşte o egală măiestrie.

Numerele se alătură scrisului în tratarea grafică a creaţiilor, dar ele sunt în general arbitrare, o aluzie la serializarea fiinţei umane în contemporaneitate, care adesea este redusă la un simplu număr. Astfel un costum în gri metalizat şi negru poartă imprimat cu roşu, ca un soi de stigmat modern, un astfel de număr în patru cifre. Dincolo de inspiraţia liberă şi îndepărtată din arta costumului popular al diferitelor etnii, percepută de artistă ca o provocare experimentală, dar îmbogăţitoare, ea strecoară mereu asemenea aluzii ale crezurilor ei cele mai profunde: libertate versus serializare, unire, cânt, poezie, non-violență, Inocenţă, şi mai ales, cum scrie pe una dintre creaţii: Metaphor is our food.

  Mihaela Varga,

  Critic de artă

  

FUTURE FOLK- O TRANSFIGURARE A COSTUMULUI TRADIȚIONAL

FUTURE FOLK este o pledoarie vizuală în favoarea evoluției culturale a societății contemporane, cu trimiteri exigente la simbolistica folclorică, ce s-a revelat de-a lungul timpului în estetica vocațională a costumelor populare. Exprimarea de sine în arta portului popular este și va rămâne unica amprentă pe care omul timpurilor străvechi o pune într-un mod categoric pe o filă indestructibilă a istoriei. Ea va rămâne deopotrivă ca reper valoric al ființei umane, marcând în mod plenar trecutul dar și reminiscențele de introspecție ale viitorului, debordând de sinceritatea unui punct de vedere, raportat la lumea înconjurătoare. FUTURE FOLK este, în același timp, o interpretare a elementelor marcante, ca particularități ale unui obiect vestimentar tradițional ce aparține unei anumite etnii, dar și a accentelor stilistice pe care societatea contemporană le absoarbe, odată cu avansarea în era tehnologizării. Astfel, tehnica folosită în vechime, de împodobire a veșmântului, cusutul manual, capătă noi forme de expresie, prin înlocuirea cu tehnici contemporane de pictură, imprimare și vopsire, cu solvenți și coloranți textili. Valoarea augmentată a folosirii acestor tehnici constă în efectul de embosare (de scoatere în relief a motivului stilizat), conferind astfel o dominantă originală a obiectului creat, ce se impune prin surprindere și efect contemplativ vizual. Tușa liberă, în afara unei geometrizări riguroase, precum și infuzarea generoasă a colorantului de vopsire, își găsesc tărâmuri prielnice pe suprafețe de bumbac plin, catifelat, sau postavuri naturale. Dantelele, care odinioară erau croșetate sau brodate manual, capătă acum o nouă înfățișare, prin sugerarea motivelor decorative, într-o manieră grafică, de imprimare manuală, cu ajutorul unor șabloane speciale sau prin pictarea suprafeței de interes.

Saltul în contemporan se evidențiază atunci când elemente simbolice ale zilelor noastre apar în tot acest tablou, cu o stridență a discursului, în zone centrale, față / spate, sau în lateral, pe mânecile obiectului vestimentar. Numere aleatorii sau texte care guvernează astăzi problematicile existențiale ale umanității se regăsesc ca mesaje antitetice temporale, acelora din contextul narativ al costumelor străvechi. Astfel, forme explicite și particulare, culori reprezentative ale unui obiect vestimentar tradițional, sunt extrase și recompuse într-o manieră de juxtapunere sau minimală, aluzie interpretativă la curentele apărute în a doua jumătate a sec. al XX - lea în fenomenul fashion conceptual. De asemenea, materialele de tip high - tech, cu aspect industrial, de culoare argintie, piele e cologică, bandă reflectorizantă, etc., fac trimitere la epoca unei tehnologizări excesive, la o anumită formă de regimentare a omului și totodată de exploatare a acestuia, în fabrici sau multinaționale, semn că un astfel de echipament, poate fi catalogat ca un port popular recent. Costumul popular din trecut demască o libertate pe care omul zilelor noastre nu și-o mai îngăduie. Comunicarea directă cu natura, cu florile câmpului și spicul de grâu, cu apele râurilor sau cu troițele, care le înfățișa oamenilor acelor vremi, într-o formă arhaică, divinitatea, și-a pierdut consistența, iar nontangențialul cu toate aceste repere primordiale face ca astăzi, omul, poetul acestor timpuri, să își asume spiritualitatea sub alte forme de expresie. Omul modern interacționează social, cultural și artistic. Mixul de elemente simbolice întâlnite în costumul nou creat face referire la congruența dintre masculin/ feminin, încă un pion caracteristic al interpretării libere, care marchează o aliniere stilistică, în concordanță cu acțiunile în plan vestimentar ale omului zilelor noastre.  Astfel, femeia a renunțat la tradiție, ea poartă pantaloni, un obiect destinat cu precădere bărbatului acum câteva secole în urmă. O vastă paletă de stil, din sfera sport, glamour, luxury, future, se relevă cu ajutorul liniilor de cutting contemporan, dar și a materialităților folosite, tafta, organza, mătase naturală sau cantități generoase de tul. Astfel, are loc o transfigurare a costumului tradițional, căpătând valențele unui obiect idealizat, susținut de o riguroasă beletristică a imaginii, dar și de trimiteri spontane în filosofia existențială.

Filmul de atmosferă, un mood concluziv al proiectului, plasează personajul contemporan într-un spațiu arhitectural aerodinamic, astfel, elementele unor stări de grație, în care ființa umană jubilează în cotidian, dar și rememorări nostalgice ale unor aspecte de dans tradițional, conduc întregul eseu vizual, într-o dualitate a imaginii cu perimetrul teluric. Dacă omul istoriei vine către noi, pe o cărăruie scăldată de lumina anotimpurilor, purtând cu sine dragostea infinită pentru natura divină și cea umană, omul modern trebuie să perpetueze aceste valori, chiar dacă, astăzi, sub alte forme de militare. Ei trebuie să își dea mâna sub un singur desiderat, cel al Păcii. De altfel, este mesajul proiectului FUTURE FOLK. El face referire la interpuneri ale unor sloganuri against violence, against war, omul ca număr, în locuri în care odinioară, oamenii, pe iile lor, așezau flori, îngeri și păsări..

Arta, dintotdeauna, a schimbat inimi și vieți, ea este și va rămâne un mesager demn care va lupta, asumat, dar nu întodeauna declarativ, pentru o lume mai bună.  

 Carmen Emanuela Popa,

 Designer  / Artist vizual

 

Notă: Catalogul official al proiectului FUTURE FOLK mai cuprinde și un amplu studiu etnologic comparativ semnat de Dr. Georgiana Onoiu, Șef Secție Tezaurizare a Patrimoniului Cultural,  Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, București.

De asemenea, fotografiile colecției Future Folk si schițele originale semnate de designer, fac subiectul în imagini al lucrării.

Future Folk Philosophy:

 https://www.youtube.com/watch?v=I7XPpzvtENo